Activitatea mea științifică se concentrează asupra următoarelor direcții:
- regimul sovietic și mecanismele de funcționare ale statului totalitar;
- politica statului sovietic față de intelectualitate;
- sovietizarea RSS Moldovenești;
- foametea din anii 1946–1947;
- deportările și represiunea politică;
- propaganda comunistă și controlul societății;
- războiul Federației Ruse împotriva Republicii Moldova din 1992;
- conflictul transnistrean și consecințele sale;
- relațiile dintre Republica Moldova, România și Federația Rusă;
- memoria comunismului și moștenirile sale sociale și politice;
- influența rusă, războiul informațional și criza democrației în Europa de Est.
În cercetările mele urmăresc relația dintre putere, societate și memorie, precum și felul în care politicile statului au influențat viața oamenilor, a comunităților și a elitelor intelectuale.
Experiența profesională acumulată în Republica Moldova și România îmi permite să analizez spațiul est-european atât din perspectiva istoriei sovietice și post-sovietice, cât și din perspectiva integrării europene.
Sunt autoare de cărți, studii și articole dedicate istoriei contemporane, comunismului, foametei, represiunii, războiului și memoriei colective. În activitatea mea încerc să combin rigoarea documentării cu un limbaj clar și accesibil.
Parcurs profesional
Întrebare: O parte importantă a parcursului dumneavoastră profesional s-a desfășurat în învățământul universitar din Republica Moldova. Ce ați predat și ce a însemnat această experiență pentru formarea dumneavoastră?
Mariana S. Țăranu: Am activat în învățământul universitar din Republica Moldova, unde am predat sociologia și politologia. Întâlnirea cu studenții m-a obligat să explic limpede procese complexe, să leg teoria socială de realitatea istorică și să privesc regimurile politice nu doar ca pe o succesiune de decizii, ci ca pe niște mecanisme care schimbă instituții, mentalități și comportamente. Această experiență se regăsește și în cărțile mele: mă interesează deopotrivă structurile puterii și felul în care ele intră în viața concretă a oamenilor.
Din anul 2011 dețin, în Republica Moldova, titlul științifico-didactic de conferențiar universitar în sociologie. Precizarea este importantă deoarece sistemele universitare din Republica Moldova și România folosesc termeni asemănători, fără ca aceștia să producă automat aceleași efecte juridice. Acordul privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, semnat la 23 noiembrie 2021 și ratificat în România prin Legea nr. 174/2022, prevede recunoașterea actelor de studii și, în privința titlurilor științifice, recunoașterea diplomei și a titlului de doctor, potrivit procedurilor naționale. Titlul meu didactic nu este recunoscut ca atare în România prin acest acord și nu beneficiază de echivalare automată: titlul științifico-didactic moldovenesc de conferențiar universitar nu se transformă automat în funcția didactică de conferențiar universitar din România. Recunoașterea profesională și încadrarea în activitate se fac conform legislației fiecărui stat, iar în România ocuparea unei funcții universitare urmează procedurile prevăzute de lege și de instituțiile de învățământ superior.
Pentru mine, această situație administrativă nu schimbă experiența acumulată la catedră și nici responsabilitatea față de domeniul în care m-am format. O menționez din respect pentru adevărul biografic și pentru cititor: titlul meu este dobândit și valabil în sistemul universitar al Republicii Moldova, dar nu beneficiază de o echivalare automată în România.